Pentru ca la noi astazi am simtit brusc aroma toamnei, dar mai ales mirosul de frig si de frunze umede, am ales sa ma incalt. Caci prea mult am mers desculta anul acesta…

Pentru ca la noi apa balteste pe sosea si pe toate stradutele si la o zi dupa ce a plouat, n-am avut de ales si a trebuit sa ma incalt. Cu alta pereche de pantofi, decat cea cu care plecasem de acasa.

Pentru ca la noi s-au anunat temperaturi scazute si in termometre si in suflete, de la atata suspin de vara, am ales sa mai scoatem o patura si sa mai punem un pulover dimineata.

Pentru ca la noi este doar sfarsit de septembrie, mai speram intr-o incalzire subita a vremii si mai ales intr-un zambet insorit.

Insa pentru ca la evrei este ajun de anul nou, le spun Shanah Tovah! Si sa aiba un an nou linistit!

Si incercati marul scaldat in miere de albine!

Sunt aproape sigura ca oamenii nu se schimba niciodata, chiar daca se maturizeaza sau daca imbatranesc ; in sufletul lor raman aceiasi oameni pe care ii stim,  insa statutul social, cultural, educational le pune oaresce pecete si ajungem sa credem ca pe dinauntru s-au schimbat radical. E doar o iluzie ; niciun om nu va putea vreodata sa isi schimbe benevol felul de a fi, doar de dragul sau din cauza anumitor circumstante.  Incearca sa se transforme si sa mimeze fericirea. Fericirea asta care nu este decat o iluzie, o plasmuire a mintii, pe care nimeni nu stie sa o defineasca, insa despre care toata lumea isi da cu presupusul.

Am vazut oameni care cred ca ascunzand ceea ce traiesc cu adevarat, au un mare succes si vor primi laude, cel putin pentru buna purtare. Dupa mine e minciuna aceea cea mai dureroasa ; atunci cand de fapt te minti pe tine si nu pe cei din jur, jucand rolul omului care are o existenta minunata, de care esti mandru si pentru care esti invidiat. In realitate, oamenii acestia sunt goi pe dinauntru, dar bulgarele in care s-au lasat prinsi functioneaza in defavoarea lor. Ajung sa nu mai stie ce si-au dorit, cand si mai ales de ce.

Fericirea asta ce se mimeaza la fiecare colt e o prostie ; e un semi-snobism sufletesc. Este ca atunci cand nu ai decat un petec de gradina si crezi ca-ti face placere gradinaritul, insa tu nu cultivi nimic, dar te mai uiti din cand in cand la cele doua buruieni ce au crescut..sau poate sunt flori ?!

Ma simt indignata de oamenii care cred ca si-au atins apogeul social, cultural, moral, in nici cinci ani de munca si care mizeaza pe valoarea lor atat de bine structurata si dezvoltata. Ma intreb ce vor mai zice dupa vreo 25 de ani de munca…

Tot dintr-un snobism deloc alterat ajung unii sa-si cumpere haine care nu-i reprezinta, doar pentru ca la un anumit nivel asta conteaza ! Atata mitocanie si orgoliu prostesc si parvenitism cum nici in Caragiale nu gasesti. Si culmea, doar la oamenii tineri le intalnesti, astia care au pretentia ca au crescut intr-un an cat Fat-Frumos intr-o zi. Mai sa fie si cu societatea si cu moravurile astea! Si cum ajung unii sa dea sfaturi despre morala, unde acum nicio zi erau ei insisi indignati de pseudo-snobism.

Dar daca asta ii face fericiti…

Mai sunt si ceilalti care si-au dorit mereu sa aiba acel ceva care sa-i valorizeze (am imprumutat cuvantul asta) si au facut toate eforturile in acest sens ; si ghici ?? valoarea aceea la care visau n-au aflat-o nicidecum in a avea cel mai mare, mai mare, mai bun, mai dorit.

Dar mai rau si mai jenibil de-atat m-am simtit acum vreo doua zile cand inspectam ce s-a mai publicat pe o anume retea de socializare si am descoperit o doamna, caci da, era o doamna la vremea cand o cunosteam eu si toata plebea masculina in acelasi timp, care astazi, dupa ce a probat aproape orice i-a picat in mana, a ajuns sa participe numai la evenimente bisericesti. O fi spaland pacate rugaciunea, nu zic nu, dar chiar asa ?? Sau da bine sa ne arate cat de tare s-a purificat si cum azi e un alt om?!

Asta doar asa, ca tot am zis eu ca oamenii nu se schimba radical…

Vreau sa cunosc si eu un om cu adevarat fericit ! si atunci n-o sa ma mai indoiesc de puterea mintii, a lumii, a adevarului si a nenumaratelor carti ale lui Goleman, Tolle, Coelho s.a.m.d.